INDUSTIRE: la nivelul localitatii principala activitate este mineritul impartit in


• Exploatarea miniera de subteran (EMS - Motru) - 1054 angajati (anul 2010)
• Exploatarea miniera de cariera (EMC - Motru) -2357 angajati (anul 2010)

Alte societati comerciale din zona

• S.C. Motru Transport S.A. - transport marfuri si persoane - 120 angajati (anul 2010)
• U.A.T.A.A. Motru - agent termic - angajati 166 (anul 2010)
• S.C. A.C.M.M. S.A. Tg-Jiu - constructii montaj- angajati 35 (anul 2010)
• S.C. APAREGIO S.A Tg Jiu - furnizare apa potabila - angajati 63 (anul 2010)

AGRICULTURA Municipiul Motru Suprasata arabila este de 945 ha, din care 84 ha proprietate de stat iar 861 ha proprietate privata.

Au ramas necultivate 358 ha de teren agricol afectate de lucrarile miniere (haldari, alunecari de teren), fiind necesare lucrari in vederea redarii acestuia in circuitul agricol.
Culturile agricole pretabile in localitate:

• cereale paioase (grâu, orz, ovaz, secara);
• plante prasitoare (porumb, floarea-soarelui);
• cartof;
• legume si zarzavaturi;
• plante de nutret (sfecla furajera, trifoi, lucerna).
Suprafata agricola existenta este de 2471 ha, din care 149 ha proprietate de stat, iar 2322 ha proprietate privata.

                  Cercetările geologice întreprinse în perioada 1956 – 1960 şi în următorii ani au localizat o rezervă exploatabilă de lignit de aproximativ 3 miliarde tone, în 3 mari bazine: bazinul Jiului – Rovinari, bazinul Motrului si bazinul Jilt.
                  Anul 1960 a marcat începutul lucrărilor de investitii în Valea Motrului. În prima etapa au fost deschise în acest bazin carbonifer minele de subteran: Horăşti, Leurda şi Ploştina cu o capacitate de aproximativ 3 milioane de tone pe an, apoi numarul lor a crescut prin intrarea în funcţiune a minelor Lupoaia, Rosiuta si Motru-Vest şi ulterior au fost deschise carierele Lupoaia şi Rosiuta.

                  În anul 1965, la mina Horasti, a fost pus în functiune primul complex mecanizat de abataj importat din fosta U.R.S.S. După 1970 s-au proiectat, de altfel, multe din carierele existente în bazinele miniere ale Olteniei: Rosia de Jiu (1973 – montajul primului excavator de tip SRs 2000), Peşteana Sud (1977), Pesteana Nord (1980), Tismana II (1980), Rovinari Est (1980), Rosiuta (1984), Husnicioara (Mehedinti – 1985), Oltetul şi Panga (1986), Pinoasa (1987), Berbeşti Vest (1984), Urdari (1985).
                  S-au dezvoltat noi centre orăşeneşti în zonele miniere. Au apărut oraşele Motru, Rovinari, Mătăsari formate din populatia venită de la satele din împrejurimi sau din alte judeţe ale ţării pentru a lucra în minerit. În vederea recrutarii şi calificarii fortei de munca; au fost înfiinţate Grupurile Şcolare Miniere – primul de acest fel fiinţând în oraşul Motru din 1967. De altfel, în noile centre industriale au fost ridicate blocuri, cinematografe, case de cultură, cluburi muncitoreşti. Motru a devenit în scurt timp cel de al doilea oraş ca mărime al Gorjului
Începând din 1991 Regia Lignitului a fost organizată pe trei nivele ierarhice: Regie – Sucursale –Exploatări Miniere şi unităţi prestatoare. În directa subordonare a regiei, zonal erau organizate 5 sucursale miniere în Oltenia: Rovinari, Motru, Jilt în judetul Gorj, Berbesti în Vâlcea, E.M. Mehedinţi în Mehedinţi, acestora adăugându-li-se Sucursala Miniera; Ploieşti